Vestul Koh Phangan-ului: Yoga, apusuri si veganism pe saturate

Ne-am mutat de pe coasta de est pe cea de vest. De la rasarit la apus. Adica la Apusuri, pentru ca arata atat de bine incat ar fi o mare desconsiderare sa scrii cu litera mica.

Suntem in zona Srithanu, adica in inima zonei Yoga din KohPhangan. Caci Yoga e in tot si in toate pe aici. Oamenii sunt zen, chiar prea zen, si destul de singuratici, desi foarte zambitori. Fiind in cautarea sinelui, probabil efortul e prea mare si atunci cand se odihnesc dupa cautare ai senzatia ca pur si simplu vegeteaza. Desigur ca nu e asa, e doar o prima impresie, nu dati cu rosii ca nu fac misto de yoghini. Oamenii sunt faini, nu e unul netatuat si beau toti cuminti cocktailuri verzi  de plante numite generic Detox. Din parolele de wi-fi te prinzi care e trendul. Astazi, la Taboo parola era “onlylove”. One word, no capital letters. La noi la resort, parola este “seaheaven”. Poti insa sa alegi dintre heavenul 1, 2, 3 etc. Se vede ca nu-s ortodoxi, au mai multe raiuri.

Detox si vegan sunt cuvintele cele mai folosite pe aici, daca nu esti restaurant vegan esti degeaba. Altminteri, arata foarte bine toate, legumele sunt proaspete iar piata de aici e imbietoare. Am zis sa incerc si eu un pic de veganism. Merge treaba, cat de cat. Bine, recunosc ca inca n-am reusit sa duc o zi la final fara carne, dar maine… promit ca fagaduiesc.

Mancarea chiar e foarte buna, mai buna decat cea de pe Thong Nai Pan Yai, pentru ca si concurenta e mult mai mare. Resortul unde stam se numeste Seaflower, daca e cineva curios. E chiar ok, gradina arata foarte bine si cred ca este una dintre optiunile de top 5 raport calitate/pret de aici.

Zona e total diferita de cea family din Thong Nai Pan, aici e un fel de Babilon, turistii si ownerii sunt cam la fel, chiar daca unii se regasesc iar ceilalti fac bani din regasirea lor. Resortul nostru e tinut de o canadianca si de fiica-sa, care e 50% thai. Interesant mix.

Langa, la 50m, e cica celebrul BBB, adica Belgian Beer Bar. Am mancat la el in seara de fite (duminica am hotarat sa avem o masa de fite).

Am luat asa: o vita senzationala cu piure de morcovi si cartofi si inca ceva, un ceaun de scoici (spre deosebire de midii scoicile de aici au carapacea verde intens), un burger de baracuda pentru Vladut, bere cu cirese pentru Roxana – e drept, dupa ce a baut sticla de jumate am vazut ca avea 11% alcoolemie, noroc ca stateam la mai putin de 100m :)), eu o Hoegaarden clasica.

Azi am dat o tura si am gasit un alt loc foarte bun de mancat, unde gateau ca acasa la mama lor niste doamne din Jawa, Indonezia (locul se numeste Art of Juice si au un meniu de 4-5 feluri pe care-l schimba in fiecare zi, iar sistemul e gen bufet suedez).  Apoi am trecut pe langa un francez care vindea creme si alte shmakuri de dat pe piele ca sa fii pururi tanar, apoi o tipa din Chile care avea o ceainarie…

Aseara am cinat la Crave, un alt canadian cu nevasta-sa care detin restaurantul numarul 2 pe TripAdvisor din peste 350 din Koh Phangan. Apropos de TripAdvisor, toate carciumile thai au printat frumos un sticker cu 5/5 rating. e unul probabil care le vinde. (probabil tot cel care vinde si politicienilor romani diplome). Am mancat wow niste hamburgeri vegetali cu o compozitie care continea cartofi dulci, orez brun si caju, impreuna cu alte condimente… yummy rau, iar la final am comis-o cu o prajitura chocolate brownie, fierbinte, cu inghetata de cocos on top. Asteia din urma n-am apucat sa-i fac poza cat era in viata, pot doar sa va spun ca am impartit-o frateste cu fi-miu. Fiind un pic mai puternic, ultima bucatica am mancat-o eu, in mare parte si datorita faptului ca am considerat ca mancase exagerat de mult zahar deja. Roxana si-a luat un apple cramble cu inghetata de vanilie.

Recomand cu drag Crave, merita sa bati drumul oriunde ai fi prin Koh phangan, doar sa mananci aici. Mai ales daca esti pofticios ca mine.

Revenind la plajele noastre, pe coasta de vest plajele ziua se impart in doua categorii: plaje frumoase si plaje frumusele. Noi stam pe una care e frumusica, dar am vrut sa exploram un pic asa ca ne-am facut cumva un stat major general in miezul problemei, si de aici avem walking distance pana la una dintre cele mai faine plaje – Secret Beach, sau 3-10 min cu masina pana la Haad Yao, Haad Salad sau Mae Haad Beach.

Seara, dupa ora 17.00, treaba se schimba pentru ca urmeaza “golden hour” si ramane o singura categorie: plaje fantastice. Nu ele, ci apusul pe care-l poti vedea. Eu sunt un fan al apusurilor, asa ca vanez locurile unde ma pot bucura de ora aia cand culorile trec de la albastru la galben si la rosu, prin roz, lila si alte n culori pe care le stiu femeile.

Ca sa vorbim si de preturi, treaba sta in felul urmator:

Cazare: Seaflower Resort, bungalow cu terasa la 15 m de plaja, aer conditionat si mic dejun bun, 1350 bahti/noapte (aprox 160 ron)

Papa (cele trei recomandari ale mele):

  1. Crave, locul 2/350 restaurante de pe insula, am cheltuit 1000 bahti (aprox 120 ron) pentru doi super burgeri uriasi, o bere, un pahar de vin si doua prajituri.
  2. Art of Juice, foarte bun, costa 150 bahti/persoana (aprox 19 ron/pers), all you can eat.
  3. Belgian Beer Bar & lounge – masa de fita 1600 bahti (aprox 200 Ron) cu vita si scoici

Fructele se invart in jurul a 60 bahti (7 Ron)/kg. Un pic mai scump mango, cam 9 Ron/kg. Coconutul de la piata e 40 bahti, la carciuma 60-80. Berea Chang e cam peste tot 60 bahti, iar un cocktail e intre 100 – 180 de bahti.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *